Icoana Maicii Domnului Neagra din Czestochowa

În biserica mânăstirii Jasna-Gora (care se tâlcuieşte „culme luminoasă”) se află cea mai vestită icoană a Maicii Domnului, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, din Polonia, una dintre cele mai vestite icoane ale lumii, numită şi „Madona Neagră”, datorită chipului mai întunecat al acesteia, faţă de alte icoane. Icoana face parte din categoria celor „care arată Calea”, Hodigitria (Călăuzitoarea), în care Preasfânta Născătoare de Dumnezeu Îl ţine pe braţul stâng pe Mântuitorul, arătând spre El cu mâna dreaptă; astfel, ni se arată Cine este Calea, Adevărul şi Viaţa, Fiul lui Dumnezeu întrupat. Într-un document din 1474 se precizează că icoana a fost zugrăvită de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca, la cererea creştinilor din Ierusalim. Renumită de la începuturile creştinismului pentru minunile pe care le săvârşea, icoana a fost adusă de la Ierusalim la Constantinopol în sec. IV, de către Sfânta Împărăteasă Elena, unde ar fi poposit vreme de cinci secole, săvârşind nenumărate minuni. Leon, principele Prusiei (Ruteniei), şi-a dorit foarte mult deţinerea acestui odor, aducându-l în ţara sa şi aşezând icoana într-o biserică ridicată special, în cinstea ei. De aici, icoana a fost dusă mai târziu în Ungaria şi apoi în Polonia. Potrivit tradiţiei locale, un alt prinţ, după câteva decenii, ar fi dorit să ducă icoana în Silezia, dar caii de la căruţă nu se urneau din loc şi icoana devenise deodată foarte grea. Dându-şi seama că se întâmplă ceva neobişnuit, prinţul îngenuncheat s-a rugat Preasfintei Născătoare de Dumnezeu să conducă dânsa caii acolo unde doreşte să fie statornicită icoana. În urma rugăciunii, caii au pornit liberi şi s-au oprit pe culmea Jasna Gora de la Czestochowa. Impresionat, înţelegând că aceasta este dorinţa Măicuţei Domnului, prinţul a ridicat aici o mânăstire şi un sanctuar, aducând de la Budapesta călugări paulini (ordin călugăresc paulin, din sec. XII, numiţi astfel după închinarea la moaştele Sfântului Pustnic Pavel din Tebaida, aduse în urma cruciadelor la Budapesta). În 7 sept. 1382, după cum confirmă cronicile, prinţul Vladislav Jagello a dus icoana în nou ctitorita mânăstire de pe colina Jasna-Gora. În urma acestui fapt, s-a constituit aici un mare centru de pelerinaj, atât pentru populaţia băştinaşă, cât şi pentru alţi credincioşi, din ţările învecinate. De asemenea, mânăstirea a devenit cetatea unde se păstra tezaurul ţării. Mai apoi, în 1430, husiţii (sau după alte izvoare, bandiţi plătiţi de nobili polonezi) au pătruns în mânăstire, cu gând de jefuire, chiar în Săptămâna Mare. Ei vizau tezaurul, dar neaflându-l, au trecut la furtul de cele sfinte, al odoarelor bisericii. Văzând aceştia că la icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu sunt multe daruri aduse de credincioşi, au râvnit să ia icoana cu totul, şi cu darurile, numai că nu după dorinţa lor necugetată şi profanatoare s-au petrecut lucrurile... Pentru a doua oară, icoana a devenit atât de grea, încât nu au mai putut să o transporte. Înciudaţi, acei oameni fără frică de Dumnezeu au lovit icoana cu sabia, lăsând trei tăieturi pe obrazul drept al Măicuţei noastre, înfăţişată în icoană. Aceste urme se mai văd şi astăzi în icoana Preacuratei Maici. După aceasta, icoana a fost dusă la Cracovia pentru a fi restaurată. Cum nu s-a reuşit acest lucru, pentru că artiştii de aici nu cunoşteau tehnica ce stătuse la baza zugrăvirii icoanei, s-a hotărât în final copierea acesteia, chiar şi cu tăieturile din obraz. Dar pentru că legenda se împleteşte cu adevărul, nu se ştie până azi cu certitudine cum s-au petrecut evenimentele. În orice caz, tâlharii ce doriseră jefuirea mânăstirii au fost alungaţi, urmând ca în mai multe rânduri Preasfânta Născătoare de Dumnezeu să ajute poporul polonez şi pe închinătorii veniţi cu evlavie şi rugăciune în faţa icoanei sale din Czestochowa. Se aminteşte, spre exemplu, de ridicarea asediului suedez, din 1655 şi 1657, în urma rugăciunii localnicilor la Sfânta Icoană. De aceea, pelerinajul la icoană a sporit an de an, cu precădere la datele de prăznuire ale acesteia, şi anume: 6 martie, 3 mai şi 26 august. Mai mult însă, icoana este şi un simbol aparte pentru poporul polonez, de libertate şi eliberare de sub ocupaţia germană şi regimul comunist, mii şi milioane de oameni unindu-şi rugăciunile în faţa icoanei făcătoare de minuni, către Mijlocitoarea cea mare a creştinilor, din icoană. În fiecare an, la Czestochowa sosesc între 4 şi 5 milioane de pelerini, acesta fiind cel mai mare centru spiritual al Poloniei. Nu numai oameni de rând, ci şi savanţi, oameni politici, însuşi papa, vizitează mânăstirea Jasna Gora şi se închină cu evlavie deosebită la icoană. De asemenea, se obişnuieşte ca în fiecare seară, icoana să fie acoperită cu un văl, de către călugării mânăstirii, iar dimineaţa să i se dezvelească chipul, în cadru solemn. Călugării paulini ai acestei mânăstiri au considerat o formă de cinstire a Născătoarei de Dumnezeu consemnarea a cât mai multora dintre minunile sale, relatate de credincioşi. Mii de minuni sunt deja consemnate, iar şirul acestora nu se opreşte, după cum mila Maicii Domnului nu încetează a se revărsa asupra creştinilor, până la sfârşit. Cea mai mare procesiune spre această icoană se organizează pentru sărbătorirea Adormirii Maicii Domnului, 15 august, când pelerinii vin mai ales pe jos, fiecare grup având stindardul specific parohiei din care provine. Atunci, credincioşi din Ucraina, Estonia, Lituania, Belgia şi din întreaga Europă se alătură polonezilor, unindu-se în rugăciune înaintea icoanei Născătoarei de Dumnezeu, făcătoare de minuni şi mângâietoare a sufletelor zbuciumate.

Icoana Maicii Domnului Neagra din Czestochowa

Categoria: Icoane

Data: Aug 8, 2010

Id: 164

Vizualizari: 555

Articole similare
Maica Domnului
Maica Domnului
Ne găsiți pe:
Sfinții zilei
Căutare