Pururea Fecioria Maicii Domnului
Title: Pururea Fecioria Maicii Domnului
Description:

    Pururea Fecioria Maicii Domnului a fost marturisita de Biserica de la inceput, in Simboluri de credinta, in hotararea Sinodului Ecumenic si locale, ca si in cartile de slujba.
    Pururea Fecioria inseamna ca Maica Domnului a fost fecioara inainte de nasterea lui Iisus, in timpul nasterii, dar si dupa nastere. Prin nastere Hristos nu a stricat pecetile fecioriei Maicii Sale, caci asa cum zamislirea a fost facuta in mod supranatural, asa si nasterea nu s-a conformat legii firesti, ci a pastrat curatia feciorelnica a Mariei.
    Fecioria inainte de nastere a profetit-o insusi prof. Isaia, zicand: "Iata, Fecioara va lua in pantece si va naste Fiu si vor chema numele lui Emanuel." (Is. 7,14)
    Si profetul Iezechiel vesteste despre minunea pururei feciorii a Maicii Domnului: "Apoi ne-a dus barbatul acela inapoi la poarta cea din afara a templului, spre rasarit, si aceasta era inchisa. Si mi-a zis Domnul: Poarta aceasta va fi inchisa, nu se va deschide si nici un om nu va intra pe ea, caci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat pe ea. De aceea va fi inchisa. Cat priveste pe rege, el se va aseza acolo ca sa manance painea inaintea Domnului; pe calea portii va intra si pe aceeasi cale va iesi." (Iez. 44, 1-3). Aceasta poarta este insasi Maica Domnului.
    Ca Maria era fecioara inainte de nastere o marturiseste si Sfantul Evanghelist Luca atunci cand relateaza evenimentul Bunei-Vestiri a ingerului Gavriil: "iar numele fecioarei era Maria." (Lc. 1, 27)
    De asemenea, fecioria ei a fost preinchipuita in Vechiul Testament prin diferite simboluri: rugul care nu se mistuia, de pe Muntele Sinai, vazut de Moise, scara lui Iacob, toiagul lui Aaron care a odraslit, mana din pustie, trecerea prin Marea rosie, stanca din pustie din care Moise a scos apa lovind-o cu toiagul, precum si poarta incuiata vazuta de Iezechiel.
    Nimeni nu a contestat pana acum fecioria Maicii Domnului inainte de nastere.
    Fecioria ei se vadeste prin insasi zamislirea supranaturala, caci cum putea Logosul sa Se intrupeze in necuratie, in ceea ce ar fi fost atinsa de pofta pacatoasa? "Daca Maria n-ar fi fost Fecioara cand a conceput pe Fiul lui Dumnezeu, n-ar fi putu sa nu amestece, prin memorie, in starea ei pofta omeneasca, trezita mai inainte."1 intruparea a fost posibila ca initiativa a lui Dumnezeu, dar mai ales prin fecioria deplina a Mariei, prin lipsa ei de pofta pacatoasa.
    Ea a fost pastrata in puritate inca de mica, incredintata Domnului, dusa la Templu si crescuta in curatie trupeasca si sufleteasca "pentru ca dusmanul mantuirii noastre pandea fecioarele din cauza profetiei lui Isaia."2 Faptul ca ea a fost incredintata lui Iosif aceasta nu inseamna ca Maria si-a stricat fecioria. Dumnezeu a voit ca Fiul Sau sa Se nasca in casatorie, dar nu din casatorie. Si aceasta " din pricina iconomiei si a adumbririi nasterii dumnezeiesti si a nu se arata ucigasilor iudei ca Sfanta Fecioara avea sa se logodeasca si sa zamisleasca de la Duhul Sfant. De aceea s-a scris ca Iosif a fost barbatul ei si tata al lui Iisus, in acelasi fel ca si tata al lui Iosi si Iacob, care erau copiii mici ai lui Iosif dulgherul ( Mt. 27, 56) dintr-o casatorie anterioara."3 Logodnicul Mariei, Iosif, era dealtfel in varsta si ales de catre arhierei ca sa aiba grija de Fecioara. Nici nu poate fi vorba de impreunare trupeasca intre ei. Acest lucru se vadeste clar din raspunsul pe care-l da Maria ingerului: "Cum va fi aceasta de vreme ce eu nu stiu de barbat?" (Luca 1, 34). A nu admite ca Maria L-a nascut pe Hristos ca Fecioara inseamna a nu recunoaste ca subiectul Lui n-a fost produsul imanentei. Iar aceasta ar insemna negarea Revelatiei."4
    insa Maria a ramas fecioara  si in timpul nasterii si dupa aceea. Sfantul Ioan Damaschin spune in acest sens: "Dupa cum atunci cand s-a zamislit Cuvantul a pazit-o fecioara pe aceea care a zamislit, tot asa si atunci cand S-a nascut a pazit nevatamata fecioria ei, trecand numai prin ea si pastrand-o nevatamata."5 Tot el continua: "Asa cum Eva a fost plasmuita din Adam fara impreunare, tot asa si aceasta a nascut pe Noul Adam, care s-a nascut potrivit legii naturii, dar mai presus de firea nasterii, caci Cel din Tatal fara mama se naste din mama fara tata, caci aceluia caruia nu i-a precedat placerea nu i-a urmat nici durerea."6, dupa cuvantul proorocului "inainte de a simti dureri a nascut." (Isaia 66, 7)
    Cum poate strica pecetile fecioriei Cel care a pastrat-o fecioara, Cel care a adumbrit-o si a umplut-o de slava mai intai in Templu apoi prin propria salasluire in ea?
    Contrar povestilor spuse de unii oameni, incercand sa apere Pururea Fecioria Maicii Domnului cum ca Hristos S-ar fi nascut prin coasta ei, Maica Domnului naste pe Fiul ei intr-un mod normal firii omenesti, dar fara sa se supuna si urmarilor acestuia, anume fara sa piarda pecetea fecioriei. Ea a nascut fara dureri, caci cum poate fi durere acolo unde nu a fost placere? Durerea este urmare a pacatului dupa cuvintele pe care i le-a spus Dumnezeu Evei: "in dureri vei naste copiii; atrasa vei fi de barbatul tau iar el te va stapani." (Fac. 3,16)
    Faptul ca zamislirea mai presus de fire este pricina a fecioriei Maicii Domnului si dupa nastere o spune clar si Sfantul Maxim Marturisitorul:" Zamislirea si nasterea au fost cu totul curate si neatinse de samanta si de stricaciune si de aceea Maica Celui nascut din ea este Fecioara si dupa nastere, ramanand prin nastere si mai nepatimitoare, ceea ce e cu totul strain firii si mai presus de ratiune."7 Iar Sf. Grigore Taumaturgul argumenteaza in acelasi fel: "Sfanta Fecioara nu a suferit stricaciune pentru ca a nascut printr-o minune. Ea naste si ramane fecioara, caci e firesc ca cel ce este Stapanul Curatiei sa Se nasca cu marire stralucitoare dintr-un san curat si imaculat."8 Desigur, Nasterea supranaturala a lui Iisus nu implica direct, ci indirect fecioria Mariei pentru tot timpul.
    La ramanerea ei in stare de curatie si har a ajutat atat lucrarea dumnezeiasca, dar si staruinta ei personala. in nastere si dupa nastere, raportul ei cu Pruncul nascut in puritate fecioreasca a trebuit sa ramana curat de orice pofta. El era insusi Dumnezeu, Maria trebuia sa ramana pentru totdeauna Maica lui Dumnezeu si Fecioara. Pe de alta parte, Iisus fiind Dumnezeu ii transmite puterea sfintitoare care o pazeste continuu in feciorie.
    Protoevanghelia lui Iacob relateaza un fapt mai mult sau mai putin adevarat, dar  care vine in sprijinul marturiilor concrete ale fecioriei Maicii Domnului dupa nastere. Astfel, moasa care a ajutat la nasterea Domnului a vestit unei femei, Salomee, ca o fecioara a nascut prunc. Aceasta nu a vrut sa creada, zicand: "Viu este Dumnezeu. Daca nu voi pune degetul meu si nu voi cerceta firea ei, nu voi crede ca a nascut o fecioara!" Atunci a intrat moasa si a zis Mariei: "Maria, intinde-te! Ca nu mica lupta e pentru tine!" Si ascultand Maria, s-a intins si Salomee a varat degetul in firea ei. in momentul aceea a urmat Salomee si a zis: "Vai nelegiuirii mele si necredintei mele ca am ispitit pe Dumnezeul Cel Viu, si iata, mana mea cade de la mine in foc!"9 Probabil aceasta istorisire a fost inspirata dupa exemplul de necredinta al lui Toma.
    Lungul sir al Sfintilor Parinti si al scriitorilor bisericesti vorbesc despre Fecioara Maria, afirmand Pururea Fecioria ei , cu toate ca Sfanta Scriptura nu vorbeste direct despre fecioria ei "postmortem". in acest sens, Sf. Epifanie (+403) spune ca numele de Fecioara a devenit ca un nume propriu al Mariei.10 Tot el se intreaba retoric: "Cine ar rosti numele de Maria fara a-l rosti si pe cel de Fecioara?"11
    Sf. Ignatie Teoforul vorbeste despre Fecioara Maria ca de o mare taina: "Stapanul acestei lumi (diavolul) nu a cunoscut fecioria Mariei, nasterea si moartea Domnului – aceste trei mari taine care s-au implinit in tacerea lui Dumnezeu."12
    Dintre parintii apuseni, Fericitul Augustin marturiseste si el acelasi lucru: "Virgo concepit , virgo peperit  et post partum virgo permansit."13
    Asadar, Maica Domnului dupa nastere "este fecioara in veacuri nesfarsite."14

1Ibidem, p. 162.

2 Pr. Ilie D. Negoita, Numirile Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu, studiu patristic – liturgic,  art.in rev. G.B., an XXXI (1972), nr. 7-8, p. 767.

3 Ipolit al Tebei, P.G. 117, 1037 B, 1040 – 1041 B, in "Trei vieti bizantine...", p. 253-255.

4 Dumitru Staniloae, op. cit. p . 159.

5 Sf. Ioan Damaschin, op. cit., in "Trei vieti bizantine...", p. 259.

6 Ibidem.

7 Sf. Maxim Marturisitorul , Amignorum liber, P.G. XCI, 1276, apud. Drd. Ierom Chesarie Gheorghescu, invatatura despre..., p. 387

8 Sf Grigorie Taumaturgul, Predici la Bunavestire, apud. Drd Ierom. C. Gheorghescu, invatatura despre…, p. 387.

9 Protoevanghelia lui Iacob, cap. XIX-XX, in "Trei vieti bizantine...", p. 226.

10 Sf. Epifanie, Panarion , 78, 6, PG. XLII, apud. Drd. Ierom C. Gheorghescu, invatatura despre..., p. 387.

11 Sf. Epifanie, citat la Ierom Ioasaf Ganea, art. cit. , p. 99.

12 Sf. Ignatie Teoforul, Epistola catre Efeseni, cap. XIX, apud. Drd. Ierom Chesarie Gheorghescu, invatatura despre..., p. 387

13 Fer. Augustin, Sermo B.V. Mariae , CXCVI, 1, P.L. XXXVIII, 1019, apud. Drd. Ierom. C. Gheorghescu, invatature despre…, p. 387.

14 "Marturisirea Ortodoxa", P.I., Raspuns la intrebarea 39, apud. Drd. Ierom. C. Gheorghescu, invatatura despre ..., p. 386.

Category: Articole
Tags: Pururea, Fecioria, Maicii, Domnului
Added: Jan 14, 2009
Random Links
Users login
username:
Password:

Loading...