Dupa cum fagaduise, când Maria a împlinit 3 ani, Ana a dus-o pe aceasta la Templul din Ierusalim. Amanunte despre aceasta etapa a vietii Maicii Domnului sunt consemnate într-o apocrifa din secolul al II-lea, cunoscuta sub numele de „Evanghelia dupa Iacov“ sau „Protoevanghelia“. Astfel, la trei ani de la nasterea fetitei, Sfintii Parinti Ioachim si Ana au chemat toate rudele lor din Nazaret, au îmbracat-o pe fetita cu cele mai bune haine si au plecat spre templu. Cete de fecioare tinere însoteau grupul si cântau, tinând lumânari aprinse în mâini. La templu a fost întâmpinata de marele preot Zaharia, tatal Sfântului Ioan Botezatorul. Pâna la intrarea în templu se urcau 15 trepte si, potrivit ritualului, iudeii trebuiau sa se opreasca pe fiecare treapta pentru a rosti un psalm. Fiind prea mica, parintii au vrut s-o ajute pe Maria si sa rosteasca psalmii în locul ei. Fetita însa, prin harul divin, a urcat repede singura treptele pâna sus.
Dupa ce a întâmpinat-o, binecuvântându-o prin cuvintele „Tu esti cea care în Dumnezeu si-a proslavit numele sau între iudei. Tu esti cea în care Dumnezeu va descoperi mântuirea pe care a pregatit-o poporului sau“, Marele Preot a luat-o de mâna pe prunca si a dus-o în cea mai sfânta încapere a templului, în Sfânta Sfintelor. Traditia spune ca Fecioara Maria a ramas 12 ani la templu, petrecându-si timpul asemenea celorlalte fecioare; citea Scripturile, iar Îngerul Gavriil îi aducea hrana si îi tâlcuia locurile mai greu de înteles din Biblie, pregatindu-o pentru Vestea cea Buna. Sfintii Teofilact, Ghermano, Teodorit si alti parinti bisericesti spun ca Fecioara Maria priveghea de seara pâna dimineata în Sfânta Sfintelor, cugetând adânc si rugându-se lui Dumnezeu, în rapire si în extazul mintii.
Desi nu instituita oficial, sarbatoarea a existat înainte de sec. al VI-lea. Exista astfel o mentiune a ei din sec. al IV-lea, facuta de Sf. Grigorie de Nyssa. Mai exista si o marturie privind construirea unei biserici de catre împarateasa Elena în cinstea acestui eveniment. Sfântul Andrei Criteanul (sec. al VII-lea) vorbeste si el despre aceasta sarbatoare ce se tinea la Ierusalim. În sec. al VIII-lea, patriarhii Gherman si Tarasie au rostit câte o predica în cinstea acestei sarbatori. Se pare ca data de 21 noiembrie reprezinta data sfintirii unei biserici cu acest hram în 543. Biserica a fost construita de Iustinian cel Mare lânga zidul ruinat al Templului. În Apus, sarbatoarea a fost adoptata mult mai târziu de papa Grigorie al XI-lea, care a celebrat-o pentru prima data la Avignon, în 1374. Ea s-a raspândit in sec. XV-XVI, în timpul papilor Sixt al IV-lea si Sixt al V-lea.
Sarbatoarea mai este cunoscuta în popor sub denumirea de Vovidenia sau Ovedenia.

Categoria: Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - 21 noiembrie

Vizualizari: 654