Ziua intrarii in Biserica a Fecioarei Maria, numita Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia, corespunde in Calendarul popular cu celebrarea unei naprasnice divinitati a lupilor, Filipul cel Schiop sau Filipul cel Mare (21 noiembrie). Local, in Bucovina, se credea ca in aceasta zi s-ar fi nascut Domnul Hristos. Sarbatoarea de Ovidenie impreuna cu Filipii de Toamna, Noaptea Strigoilor, Santandrei si Sannicoara (Mos Nicolae) formeaza, in perioada 13 noiembrie - 6 decembrie, un scenariu ritual de innoire a timpului, probabil Anul Nou dacic. In noaptea de Ovidenie, cand se credea ca se deschide Cerul si vorbesc animalele, se priveghea la lumina unei lumanari incolacite o strachina cu apa de leac. Tot atunci se faceau farmece si descantece, se afla ursita, se efectuau observatii si previziuni meteorologice. Pentru copiii morti nebotezati si pentru oamenii inecati si morti fara lumanare li se faceau in aceasta zi praznice si li se imparteau pomeni. Intrucat se credea ca in noaptea de Ovidenie strigoii circulau fara opreliste, se ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile usilor, vatra si cuptorul care comunicau, prin horn, cu exteriorul. Pentru protectia vitelor impotriva animalelor salbatice se interzicea orice activitate legata de prelucrarea lanii si pieilor de animale. De la Ovidenie pana la Sangiorz, femeilor le era interzis sa mai spele rufele la rau.